Exceptionalul din Cotidian » muzica

Şou şi groază cu MC Hammer şi Vanilla Ice

paul — Wed, 19 Aug 2009 04:14:00 +0000

Nu dansez. Nu sunt genul care să iasă în oraş strict pentru a dansa. Nu mă lansez pe scenă ca americanii în spaţiu. Dar cînd mă apucă dezmăţul, bîţul picioarelor, apoi să te ţii, vericule. Mi-au spus alţii (eu n-am crezut din prima) că cică eu personal am nevoie de un cerc cu raza de cinci metri atunci cînd încep să mă produc pe ringul de dans. Iniţial am crezut că e nevoie de spaţiu pentru că beut fiind (treaz nu dansez, mi-e ruşine) dau peste ceilalţi dansatori.

Mă înşelam, am nevoie de spaţiu pentru că dansez ca MC Hammer meets Vanilla Ice. Ţopăit. Stînga-dreapta, sus-jos. Nene, mă mişc, nu glumă. Cei din jurul meu nu o percep deloc ca fiind o glumă – nu o dată am fost la un pas să-mi iau neveu’-n foanfă pe motiv că l-am călcat pe x sau pe y pe bombeu. Sau că m-am proptit cu mînuţele-n plămînii vreunei domnişoare care numai cu mine nu venise acolo. Aţi prins ideea, dansez şturlubatic.

Cum am învăţat asta? Simplu: primele melodii care mi-au marcat adolescenţa au fost Ice, Ice, Baby şi Can’t Touch This. Vanilla Ice şi MC Hammer. Şi aşa… pe ele am învăţat să dansez. La bunici, la ţară, ascultînd Radio 3 România Tineret. Ce distracţie. Cînd mă apucam să mă sparg în figuri, erau toate găinile din curte în limbă după mine. Pe urmă m-a luat un prieten la discoteca sătească.. şi acolo dansam ca MC Hammer pe Nicu Paleru şi pe Copilul Minune. Am rupt gura tîrgului.

Oricum… uitaţi ceva fain: Hammer şi Vanilla, în 2009, împreună pe-o scenă. Trăiască bătrîneii!!

Veteranii o dau mai bine

paul — Sun, 04 Oct 2009 05:33:00 +0000

Aş fi vrut să fie no comment. Dar deja am comentat, nu? Am găsit piesa asta umblînd lelea pe youtube – drept e, o ştiam dinainte; dar cu greu găseşti o variantă întreagă şi cîdecît plăcută la piesa asta. Alea noi sînt mic copil spus cam nepegustul meu. Bob Dylan, acum vreo juma’ de secol, To Ramona. Mor de drag. Oţ vedea şi voi de ce, în cazul în care uita-vă-veţi la cea muzichie.

Şi să nu-l las să fac singur faţă… Îl ştiţi pe Chris de Burgh. E ăla cu gagica aia în roşu de făcea şi dregea cîte-n lună şi-n stele pe temirice ringuri de dans. Recte, Lady in Red (melodia aia.. o ştie toată lumea, mai ales damele). Ei bine, să ştiţi că alde Cristache al nostru n-a cîntat numai despre femei bine în roşu. De data asta ne întîmpină.. Patricia the Stripper. Că nu toţi suntem născuţi şi crescuţi buni de trecut în rîndul sfinţilor.

Să ne amintim: Lawrence al Arabiei

paul — Thu, 08 Oct 2009 19:32:00 +0000

Coloana sonoră: Bok Van Blerk – De la Rey

Montajul: eu, că nu am avut somn..

Să ne trăiască amintirile despre un film epopeic şi nişte actori uriaşi..

Ceva pe veselie

paul — Thu, 05 Nov 2009 05:57:00 +0000

O melodie superbă. Folkist Romeo Ifrim ăsta, bagă de toate, dar “La marginea satului” e melodie de “scandal”. Ştiu că nu pare cine ştie ce, poate nu-ţi fi ascultat-o cînd trebuie. Nu e vina mea.

Lîngă sat e-o gîrlă mare

Crîşma sus pe mal apare

Ferestruie, lemn, lumină,

Se-oglindesc în unda lină

Dar în crîşmă-i vuiet mare

De ţambal şi de vioare

Geamurile ţiuie

Şi flăcăii chiuie

Crîşmăriţă, dragă-hăi

Adă vin bun la flăcăi

Vechi ca moşu-meu colea

Zvăpăiat ca mîndra mea

Zi, măi cioară, din vioară

Că mă-îmbat în astă seară

Zi, măi, că-ţi plătesc să-mi zici

Voi să crăp jucînd aici

Bate cineva-n fereastră

N-aveţi somn dumneavoastră

Mai destul cu-atîta larmă,

Că boieru` vrea să doarmă

Ei, al dracu, n-am ce face

Tu, femeie, dă-ne pace

Zi mă, iaca, numa-n ciudă

Zi încalte să ne-audă.

(O să vă lămuriţi curînd ce vrusăi să spui cu muzichia asta acilea)

Obsesiune

paul — Sat, 05 Dec 2009 20:03:00 +0000

Noua mea fixaţie muzicală, o coloană sonoră pentru cele filme care-mi zburdă liber prin tărtăcuţa ce greu apasă pe umerii-mi atît de încercaţi. Nu întrebaţi ce-am vrut să spun, ideea e că melodia asta mi-e dragă rău. Chit că nu spune prea multe… induce o stare. Una d-aia de ieşit la drumu-ăl mare, cu leuca, băga-i-aş în.. ududoi! Ei, pe cine!

Hai cu turu’ doi, băeţ’! Să terminăm cu şaga, să-l alegem odată p-ăla care-o fi să fie păstor peste astă ţară ş-apoi să revenim la lucruri mai importante! Cum ar fi unde dracu fac eu Revelionul anu’ ăsta!