Dragilor, nu ştiu alţii ce-or să facă dar iacătă că eu, în ăst weekend, îmi adun los compagneros veterani şi mă cărăbănescu pentru fro cîteva (două) zile tocmai unde-a înţărcat mutu iapa. Vorba aia sau cum era. La Rio de Retiş, în cel giudeţ al Sighiilor, la o petrecere cîmpenească marca Dan Melcu. Prilejuită de împlinirea frumoasei vîrste de 28 de anişori de cînd individul antepomenit ne-a făcut bucuria să respire pentru prima dată acelaşi aer cu-alde noi ăştia, tilicarii.

Cum nu era să mergem doar pentru atîta lucru pînă-n buricul ţării, în programul vizitei de lucru am mai strecurat şi un botez: acelaşi Dan este, de cîteva luni, şi unchi. Asta ne face şi pe noi cam tot aia, că nu puteam să-l lăsăm a duce singur-singurel pe umeri ditamai povara. Ş-apoi, la ce buni mai sunt pretenii?