Houston, we have a problem.
Sunt lihnit. Mi-e o foame de mor, mă roade ţiganu’ cel mic – ascuns între cutele stomacului – înfiorător. Plîng cu lacrimi de sînge pe la colţurile gurii, acolo unde mi se bat necontenit haite de lupi mai ceva ca-ntr-o poveste horror rusească. Iezuiţii m-ar fi torturat mai puţin, amerindienii s-ar fi milostivit demult de […] ↓ Read the rest of this entry…
Săptămîna asta mi-am testat veleităţile culinare. Din nou. Se întîmplă mai rar în ultima vreme, dar asta-i pentru că sincer să fiu am îmbătrînit. Şi a venit toamna şi vremea de-afară mi-a înfipt în oase o anume leneveală care nu mă caracterizează tot timpul. Ce-am gătit? Ceva simplu, dar ne-ce-sar. Că românul nu poate trăi, […] ↓ Read the rest of this entry…
De ieri sunt veselul proprietar al unei cutiuţe magice, cu un praf.. pe care nici mai mult, nici mai puţin, îl tragi pe nas. Da, este vorba despre tutunul de prizat. Am făcut rost de frumuşeţa asta prin contrabandă, de la ”băieţi”. Schimbul s-a făcut pe sub mînă, evident, într-un loc aglomerat, să nu ne […] ↓ Read the rest of this entry…
Mi-aduc aminte că ceea ce mi-a sărit în ochi, atunci cînd am văzut-o întîia oară, au fost picioarele. Drăcia dracului, chestiile alea nici măcar nu se puteau numi picioare – catalige mai degrabă. Lungi rău. Cînd a intrat pe terasă a făcut-o de parcă intra pe tarlaua cu dovlecei a bunică-sii. Paşi largi, şoldul în […] ↓ Read the rest of this entry…
Drag mi-e mie de români atunci cînd sar cu dovezi noi cum că sunt într-adevăr proştii satului planetar. Eu am învăţat la şcoală că “Mioriţa” era o alegorie, un fel de ceva care nu este, deşi există, dar cînd văd reacţiile boborului în unele situaţii, nu mai am cum să nu bag mîna în foc […] ↓ Read the rest of this entry…
©2005-2012 Paul Dimulescu | Powered by WordPress with Easel | Subscribe: RSS | Back to Top ↑
