Exceptionalul din Cotidian

Asta a fost o zi linistita…

Luni, 7, am tras linie la primii 24 de ani din viata. Frumosi, nu zic. Si cu bune, si curele, nu zic. Cu fapte marete si mici… gafe, eufemistic vorbind. Dar nu intru in detalii, de astea or sa se ocupe biografii mei. Eu n-am stat sa calculez, sa fac analize SWOT sau integrale Euler cu limba in cerul gurii. Nu, eu am ales sa-mi sarbatoresc ziua de nastere, nu sa… in fine. Am dormit, cu mici pauze, pana la 3 jumatate dupa-masa. In pauzele care au fost (interesant, “care este” suna vanghelic numai daca este scris “care este” – verbul pus in alt timp pare normal..) m-am uitat la Toma Caragiu. Scenete, pamfleuri, momente de music-hall [frumoasa foc, Elena Caragiu - si Anda Calugareanu, desi ambele ele nu ar mai avea loc in secolul actual... aia e, secolul asta-i al E-urilor artificiale (sublinierea imi apartine)], dar m-am uitat si la “Actorul si Salbaticii“. Comentarii critice nu am, nu acum.

Asa mi-am petrecut ziua de nastere. Ce va mirati? Acum doi ani am petrecut-o dormind si uitandu-ma la filme indiene. Raj Kapoor, gagici cu voci pitigaiate, alea-alea. A, sa nu uit, ieri de la 18 la 01 am fost la lucru, dar… ce mai conteaza? Vorba lui Toma: “asa e in tenis..”. Este ca am avut o zi de nastere cel putin interesanta? Si de mancat n-am mancat decat saleuri ramase de la Brezoi, de la ziua mea. Pai da… ca zaiafetul s-a intamplat undeva pe Valea Lotrului, la 30 de kilometri de Voineasa. Si a fost in felul urmator, cronologic luind-o de vineri, trecand prin sambata si oprind in duminica – unde inca se lucreaza. (Eu nu mai povestesc punctul meu de vedere, as fi subiectiv.. Va las sa cititi cronicile lui Ovidiu Bufnila cel tanar, dar si viziunea stimabilului erou al gratarelor, Dan L. Brumar ).

Eu voi pune poze