Exceptionalul din Cotidian

Dimulescu Blog
  • Acasa
  • Despre
  • Ce ascult
  • Contact
Twitter RSS

Citatul clipei

Yeah I called her up, she gave me a bunch of crap about me not listening to her, or something, I don’t know, I wasn’t really paying attention.

May10

Operațiunea ”Grătarul„ – Sulina 2009

by paul on May 10th, 2010 at 1:35 pm
Posted In: Andrei Parciog, Melancolisme

3 Comments
May01

Unu mai scurt

by paul on May 1st, 2010 at 5:26 pm
Posted In: Mici placeri

Am tras blogul pe dreapta o perioadă – probabil că ați observat, sunt convins – nu pentru că nu mai aveam chef de scris, ci pentru că nu mai aveam chef de SCRIS. Nici acum nu am, așa că o să închei rapid textulețul ăsta. Nu înainte de a transmite cîteva cuvinte de bine către toți cei care-au găsit cu cale să petreacă de 1 mai cărîndu-se dintre blocurispre tărîmuri mai verzi și mai răcoroase, numai bune de umplut cu PET-uri de bere, cutii goale de mici, caserole pentru ceafă de porc, sticle de Biborțeni, poate chiar prezervative, și șlagărele lui Dan Bălan.

5 Comments
Apr07

Vinerea Neagră a justiţiei româneşti

by paul on April 7th, 2010 at 10:07 am
Posted In: Bolnav cu nervii

În Vinerea Mare, pe la vreo 9 seara, eram în redacţie. Chef de lucru, neam. Subiecte, neam. Jurnalul de la 24, lung cît o zi de post – o oră. Mă uit la ce-a fost peste zi, tristeţi. Mai trag de timp, mă mai uit pe nişte ziare, trece timpul. Vine puştiul de la teritoriu, face ”am o bătaie în trafic”. Eu zic alta, mă?. Ăla cică nu, asta e mai dată dracului. Păi? Păi un moş traversa strada, a oprit unul nervos că moşul se mişcă prea încet şi l-a luat la pumni. Căcat, unde? În Craiova. Căcat iarăşi. Stai aşa, să-ţi mai zic: moşul e-n comă şi marditoru’ s-a cărat. … Ai noştri-s la filmare, vin imagini după 12. No bine.

Trece vremea, trece jurnalul, vine materialul, fac ştirea, o dau.. Nu zic că mă cam apucase bîţu’, că nu mă apucase. De ce să mint. Cîte tragedii n-am văzut în trei ani jum’ate de televiziune de ştiri, n-am ştiinţă să le număr. Am văzut oameni plînşi, vecini cărora nu le venea să creadă, că ce om de treabă era, ieşise cu nepoţica la plimbare, nişte flăcăiandri din cartier care văzuseră tărăşenia, că cică l-a luat la bătaie de două ori.. În fine. Pe la 2 noaptea vine vestea că bătrînul a murit. Ok, viaţă de rahat, oameni tîmpiţi, vedea-v-aş cu lumînarea la căpătîi, asta-i, mai departe.

Şi ieri aud pe twitter că mucea ăla – 22 de ani, conducea un BMW cu numere de Anglia (?!), Cosmin Drăgan după nume, interlop zice google, clanu’ Mîndria – a fost reţinut abia aseară. Că iniţial i-au dat drumul alde procurori. Că nu e pericol social. P-ormă s-au sucit. Sau probabil nu au vrut să-i strice sărbătorile pascale lu’ individ. Bun, l-au reţinut. Pentru.. ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice. Carevasăzică, dacă eu, în piaţa Unirii, mă duc să-mi fac nevoile-n drum, cîntînd ”Au înnebunit salcîmii” pe două voci, tot în categoria aia mă bagă.

“Agresorul a fost identificat şi este în prezent cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, iar în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale necesare victimei pentru însănătoşire urmează să fie cercetat şi pentru lovire sau vătămare corporală“, declara ”vocea” IPJ Dolj, domnişoara ag. Căprărin Amelia, la puţină vreme după incident.

Dar Pavel Rentea a murit după cîteva ore, aşa că sănătate, neamule, n-avem ce-ţi face, tre’a ca moşu-tău să mai reziste şi el măcar o zi, să stea în spital, acu’ asta-i, nu se încadrează la vătămare. Banu’ jos, ochiu’ la uşă. Şi oricum, mortul de la groapă nu se mai întoarce, e Paştele, doar nu vrei să-l băgăm pe cupilaşu’ ăsta la zdup, are viaţa ‘nainte, să-i frîngem aripele nu se face!

Şi-acu’ vine partea de distracţie a poveştii. Procurorii ridică miraţi din umeri, că n-au ce face: raportul medico-legal spune că moşul nu a murit din cauza caftelii mîncate. Că era cardiac, aşadar.. cu un picior în groapă. Scorbelicii de cadavre de la medicină legală Craiova spun că Pavel Rentea avea doar nişte zgîrieturi sub un ochi, şi ălea nu au cum omorî un om. Bă, doctore, aşa o fi, da’ uite că sări presa la gîtu’ nostru, vericule, ce ne facem? Mă procuroare, păi cere o expertiză nouă la Bucureşti, la IML. Da’ a ta ce, nu e bună? Mă, nu ştiu, eu am ochi mai mult la cafturi conjugale, nu d-astea cu interpoli, vere. Şi uite-aşa, de azi pe mîine, individu’ cu BMW-ul se tooot depărtează de răspundere. Că ce să vezi, dosarele se mai pierd, mai cad la fund în fişet und so weiter că oameni suntem.

Păi asta e justiţie, mă? Asta, care-a băgat babe la pîrnaie pentru c-a mutat un ţăruş mai la vale cu doi metri? Magistraţii se plîng că asta e legea, nu au ce face. Nu au?! Paştele şi grijania, au închis sălile de tribunal vreo două săptămîni prin toamna trecută, pe motiv că li s-au tăiat marafeţii! Au făcut grevă, au pus lacăt pe dosare, au pus oameni pe drumuri, pentru bani. De ce pumnalu’ meu nu fac la fel ca să îndrepte rahaturile din legile româneşti? Cred că mi-am răspuns singur. Adică păi de ce..? Nu zic că interlopu’ ăla sau ce mă-sa o fi, alde Cosmin Drăgan e vinovat. Nu e treaba mea. Vreau doar să răspundă pentru ce-a făcut. Mă doare-n cur de arestarea lui Cătălin Voicu pentru trafic de influenţă -, dar cînd vine vorba de mucios de bani gata care bate septuagenari pe stradă pînă-i aruncă-n comă?!  Tu-ţi tristeţea ta de ţară, că-i rabzi pe toţi.. Pînă cînd? E, pînă cînd! Băgaţi un ochi aici la Moşu Mordechai şi puneţi umăru’ la lupta cea mare cu tuta aia curvă şi chioară de umblă cu balanţa descentrată pe tărîmurile mioritice..

4 Comments
Apr04

Teste la Basarabi (I)

by paul on April 4th, 2010 at 1:41 pm
Posted In: Cavalerii

- Ai de gînd să dai astăzi cu zarul? Freci oasele-alea între palme de parcă ar fi mătăniile părintelui Paisie!
Căpitanul de suliţaşi Mihail nu era cunoscut pentru cel simţ al răbdării de care mai dau uneori dovadă oamenii. Lîngă el, stînd pe aceeaşi buturugă, era căpitanul, cel puţin pe moment, al pedestraşilor, Vasile Băţgros. Omul se întinse cît era de lung, îşi trosni oasele, după care aruncă un scuipat în ţărînă. Praful se ridică nouri.
- Bă Mihalceo, eşti mai nervos ca nevastă-mea. Pe ea o pun la punct cu joarda. Sau cu măciulia. De tine mi-e scîrbă. Altfel te-aş fi pus să alegi. Vasile aruncă zarurile în ţărînă. Văzu rezultatul şi un zîmbet i se lăţi pe chipul nebărbierit, brăzdat ici şi colo de un vărsat de vînt timpuriu.
- Iaca, iaca! Te-am lecuit! zise popeşte, pe nas. Făcu mîna greblă şi adună din faţa celuilalt o grămăjoară considerabilă de monede.
Mihail pufni cu nervi şi mai scuipă odată în ţărînă. Ca prin minune, nimeri acelaşi loc ca mai-nainte.
- Ceapa şi… Tu, amice, scăldatu-te-ai prea mult în aceeaşi apă. În aia în care te-ai răhăţit. În albie!
Băţgros se ridică zîmbind de pe buturugă şi îndesă monedele în chimir, mormăind satisfăcut.
- De, omule. Unii au noroc la femei, alţii nu. Aşa-i lăsat de la Ăl de Sus. Eu am noroc într-alte părţi, spuse, zornăindu-şi chimirul. Lasă că te iau diseară la cîrciumă, să-ţi îndes pe gît nişte zeamă de prună, prima-ntîi! Să-ncepi să plîngi cu sîmburi!
- Întîi să văd…
Mihail îşi înghiţi vorbele şi rămase o clipă cu ochii în depărtări, apoi sări ca o lăcustă în picioare. Dinspre donjon se apropia cu paşi repezi, numai foc şi pară la cum îl ştiau căpitanii săi – şi-l ştiau -, duxul Maximilian. Căpitanul cavaleriei uşoare şi paladin al regelui. Crăcănat, pleşuv şi mereu încruntat, Maximilian era spaima pedestraşilor. Se apropie de castru şi pe drum prinse de guler un copil de la grajduri care alerga cu o claie de fîn în cîrcă.
- Bă!
- Ăăă? puştanul cu siguranţă nu se mai pişase pe el niciodată atît de repede.
- Cheamă căpitanii! La mine, în cinci minute!

+va urma+

1 Comment
Mar28

Meniu de Cinematecă – azi, japonezării

by paul on March 28th, 2010 at 2:24 am
Posted In: Cinemateca lu' Dimu

Astăzi e prima zi liberă după multe altele lucrate. Pentru a sărbători primăvara, Floriile, faptul că respir, că am slăbit cu nişte grame serioase, meciul de diseară (Urziceni – Dinamo) şi alte lucruri frumoase din jurul meu.. mi-am făcut program cultural, de cinematecă. Şi nu orice fel de program.. O să mă întîlnesc la Eforie cu doi şmecheri. Mari halitori de orez, băieţii ăştia au făcut istorie în insuliţele alea zgîlţîite, numite uneori, generic, Ţara Soarelul Răsare.

Aşadar, Akira Kurosawa şi Toshiro Mifune – unul regizează, altul interpretează în Rashomon (1950) şi Shichinin no Samurai (1954). Le-am văzut pe amîndouă, dar experienţa din faţa monitorului nu se compară cu senzaţia lăsată de un cinematograf, de un film proiectat pe cearşaful ăla de ţ metri pătraţi. Şi de ţăcănitul făcut de rolă, în spatele tău. ”Rashomon” va fi liniştit şi tensionat.. Iar ”Cei Şapte Samurai” mă va face să plec de-acolo gesticulînd cu o sabie imaginară la trecători. Garantez. Asta în ciuda faptului că acum cîţiva ani, cînd am văzut filmul, n-am fost prea încîntat.

Citiţi aici: “Samuraii se poarta ciudat de bine cu taranii, intr-o perioada care a fost considerata apogeul puterii feudale in Japonia. Stau impreuna cu descultii, mananca impreuna cu ei, discuta cu ei. Peste asta putem trece, gandindu-ne ca sunt samurai saraci, deci fortati de imprejurari. De partea cealalta, banditii actioneaza fara nici o strategie, se reped in sabiile celorlalti, sunt mai speriati decat satenii si singurul lor avantaj este numarul. Cei buni secera la ei intr-o veselie, iar cei patru samurai care mor, comparativ cu cei 5-6 tarani care le impartasesc soarta, sunt prea multi si valoreaza cat o infrangere. Nu mai vorbesc de sarjele lipsite de victime pe care le intreprind niste soldati profesionisti (cum par a fi “banditii”) asupra unor tarani inarmati cu bete de bambus, sau de muzica un pic futuristă fata de ceea ce se-asculta la zaiafeturile Japoniei medievale.”

Atunci eram însă sub influenţa westernurilor din anii ’70. Sunt curios cu ce voi rămîne după ziua asta de răsfăţ la cinema..

 Comment 
  • Page 20 of 90
  • « First
  • «
  • 18
  • 19
  • 20
  • 21
  • 22
  • »
  • Last »

Texte noi

  • Dă-i dracu de eroi naționali
  • O poantă cu Alexandru
  • Pentru adevărații cinefili
  • Cum ne-a vîndut Churchill rușilor
  • Așteptăm sezonul 2

Comentarii noi

  • rollie on Dă-i dracu de eroi naționali
  • paul on Dă-i dracu de eroi naționali
  • rollie on Dă-i dracu de eroi naționali
  • Roxa on Pentru adevărații cinefili
  • [] on 22 Decembrie 1989

Categorii

  • activitati
  • altii
  • Andrei Parciog
  • Bolnav cu nervii
  • Bucataria pentru tonţi
  • Cavalerii
  • Ceva frumos
  • Cinemateca lu' Dimu
  • Cotidianul meu
  • cronica de film
  • De la altii
  • de pe mail
  • Experimente
  • fictiune
  • Foto
  • istorie
  • Marea crăpelniţă
  • Melancolisme
  • Mici placeri
  • Monstri sacri
  • my video
  • neinteresant
  • Noir. Sec.
  • noutati
  • Procese de gandire
  • recomandari
  • romani
  • Romani celebri
  • stari de spirit si de fapt
  • Uncategorized

Taguri

13 septembrie actori anii '70 animale antreprenori batrani blues Bucuresti chef clasice comunisti concediu contravicii din dragoste femei figuranti film film noir foto frig fumat intelighentia interbelic la cratita lirisme motivationale muieri muzica noapte oltenia pe drumuri pseudo ratb retete Romania scenete Sibiu slatina Sulina taranie telefon tigani Titan vicii youtube
Photobucket
May 2012
M T W T F S S
« Apr    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Arhive

©2005-2012 Paul Dimulescu | Powered by WordPress with Easel | Subscribe: RSS | Back to Top ↑