Mai rar, dar am şi revelaţii. Astăzi mi s-a deschis cerul într-o privinţă pe cît de delicată pe atît de interesantă. Mi-am dat seama de ce-i urăsc pe ţigani. Care, dom’ne, cum adică ”abia acum te-ai trezit şi tu?”. Păi da, acum m-am trezit. Mă bucur însă că am un motiv serios, nu cine ştie ce parascovenie de trei parale cum am mai auzit, de exemplu că s-a băgat un ţigan în faţă la coadă la pîine, sau a scăpat altul fără amendă în autobuz, în vreme ce omul meu şi-a luat-o să-i fie de saftea. Nu, dom’le, nu-i urăsc pe ţigani pentru că
* unii n-au habar de metode contraceptive şi prăsesc zeci de puradei pe bandă rulantă, pe care-i cresc în mizerie, îi uită la cerşit sau îi uită pur şi simplu
* unii sunt predispuşi spre dat ţepe sau spre dat cu jula
* unii la parterul blocului unde-am copilărit era un clan întreg de ţigani, ce-am văzut acolo m-a scîrbit şi faptul că furau curent direct de la panou m-a enervat
* unii mă deranjează cum vorbesc româneşte (sau chiar ţigăneşte), un stil care-a făcut carieră laolaltă cu scheurile Vacanţei Mari, cu Crapu şi Menumorut
* unii ascultă o porcărie de muzică de prost gust (manelele din tinereţea mea nu erau chiar aşa rele) pe care au senzaţia c-o pot lălăi cu succes pe stradă, în magazine, sub duş sau aiurea, că vezi-doamne tot ţiganul s-a născut lăutar. Nu e aşa.
* unii sunt ”tari în clanţă” şi ”te fac din vorbe”, cel puţin pînă cînd vin mascaţii şi cu garda
* unii parazitează imaginea ţării peste hotare, prin nivelul de bună-creştere pe care-l afişează, şi-apoi se plîng că-s persecutaţi
* unii promovează o filozofie de viaţă într-atît de superficială încît animalele de companie din tabloide par aşchie ruptă din critica raţiunii lui Kant
* etc. etc.
Nu. Îi urăsc pentru că ştiu mult mai bine ca noi să-şi păstreze tradiţiile şi ţin la ele cu furie. Ăştia clar n-or să-şi piardă identitatea, pe cîtă vreme noi ne americanizăm şi ne occidentalizăm de la un Sf. Valentin la altul.
(sursa foto)
