Romanul are o vorba. Si-un obiceiu. Vara-si face sanie, iarna-si face car. Eu – fiind oltean, deci mai cu mot – musai sa fac ceva si mai si. Pai na, daca nu esti si fudul… tot degeaba. Eu imi fac planuri de-nmormantare din timpul vietii. “Imi fac“, pentru ca planurile nu sunt inca finalizate, abia am trasat liniile calauzitoare pe foaia mintii. Am inceput devreme, ca sa nu ma prinda..deadline-ul imbracat indecent. In urma cu vreo cativa ani buni, in Sibiu fiind, membru al unei asociatii studentesti fiind, plecat cu inca trei oameni dupa sponsorizari prin oras, m-am apucat sa le povestesc oamenilor cum mi-as organiza eu inmormantarea. Am vorbit singur vreo ora, pana s-a suparat o fata pe mine si-a zis ca-s cel mai macabru om pe care l-a cunoscut. Am iertat-o de continuare.

In fine, asta nu-i important. De ce m-as fi apucat eu sa-mi schitez inmormantarea? Ce-ai zis, tu ala de-acolo din spate? De bou? Se poate, dar nu asta-i raspunsul corect. Ia loc si nu mai intrerupe. Sa fiu sigur ca nu-i o ingropaciune plicticoasa. Daca ar fi asa, sunt convins ca cei prezenti s-ar apuca sa faca troc cu amintirile despre mine si, ca intotdeauna, si le-ar impartasi fix pe cele neplacute, despre care nu au vorbit o viata intreaga, sa nu ma puna intr-o postura neplacuta. Dar acum.. eu intins pe nasalie, ce sa le fac, cum sa-i afurisesc? Asa ca oamenii-si pot deserta, neica, tolba… “Ba, da` p-aia o stiti, cand a venit Paul plin de rahat din cap pana-n picioare, dupa ce…”. Hm. Dupa cum se vede, e periculos. De-asta am zis ca-mi planific eu totu`, de-a fir a par. Nu-s maniac al controlului (de unde dracu sa fiu, nene, cand imi lipseste sublim?), doar ca nu inteleg de ce sa-i las pe-altii sa decida. Nu-nteleg, la nunta lasi nuntasul sa-ti aleaga nevasta? Sau hainele de ginerica? Sau sa-si aleaga singur beutura si mancarea? Sau muzica? Pai ar iesi un haos ceva de speriat.

Asa. Unde eram.. la inmormantarea mea planificata, deci. Ce se-ntampla, n-as fi publicat postarea aceasta pe blog cata vreme nu am finalizat procedura regulamentara de urmat in caz ca trec arma pe dreapta, ma dau cu roatele-n sus si dau ortu` popii. Dar cum onor doamna Adriana Popescu m-a blagoslovit cu o noua leapsa, iacataca sunt nevoit sa impartasesc mici secrete referitoare la petrecerea de ramas bun pe care trupul meu o va da in cinstea mea, cel care-a salasluit intr-insul. M-am decis greu, dar din intreaga pleiada de amanunte importante si nu prea despre funeraliile mele am ales coloana sonora – muzica pe care se vor intampla diversele activitati prilejuite de eveniment.

Totul va urma o cronologie intocmai, deci sa prind eu pe vreunul ca incearca sa umble la pleilist, ca o sa ma supar-foc. Se vor trage bilete, deci fiecare va avea locul sau bine stabilit in peisaj, iar cel insarcinat cu muzica va avea grija ca indicatiile mele sa fie urmate intocmai. Mai departe…

Festivitatile vor incepe cu urmatoarea piesa, care va marca intr-un mod tragi-comic inceputul drumului pe care cortegiul funerar il va parcurge de la domiciliu spre destinatia finala si, sa speram, si vesnica (asta daca biserica respectiva nu va fi expropriata spre a lasa loc ridicarii unor noi cladiri de renume mondial ca McDonald`s Ciorîca sau Bank Leumi, filiala Fagetelu). Piesa va fi cantata inainte de plecare, iar cum eu personal respect traditiile, va fi insotita de bocete si punctata la intervale de 20 de secunde de imbratisari indurerate intre cei prezenti.


Drumul spre locul de veci se va desfasura in liniste, organizat si fara goangele obisnuite pe care cei aflati la coada plutonului au obiceiul sa le faca in astfel de momente. De asemenea, in coloana sunt interzise flirturile si aghezmuiala. Din momentul in care se intra pe pamant sfant, in tintirim, vor fi interzise doar flirturile. Slujba va face obiectul unei intelegeri separate intre subsemnatul si Biserica Ortodoxa Romana, drept pentru care voi sari la urmatorul moment important al zilei, mutatul cosciugului de pe catafalcul din naos in cimitir, la marginea gropii. Cantaretii vor lasa de-o parte toba si alamurile si-or apuca scripca pentru a interpreta majestuos

In timpul acestei melodii sunt permise scurte momente de oftat/jelanie/bocet/plansete, doar din partea membrilor apropiati ai familiei si a femeilor mai slabe de inger, in limita a jumatate de minut, cumulat. Barbatii pot oferi pahare de apa si servetele. Cei care nu se simt obligati de astfel de momente critice au program de voie si pot discuta – in spate si in surdina – despre tranzactiile la bursa, ultima etapa de campionat la fotbal sau escaladarea conflictului interetnic din Sri Lanka.

Odata formalitatile la cimitir indeplinite, toata lumea se va indrepta cum va putea spre locul unde vor avea loc condoleantele, masa si dansul. Cand se vor fi adunat cu totii acolo, se va da startul pomenii, nu inainte ca parintele care-a oficiat slujba sa spuna o rugaciune. Momentul va fi urmat de semnalul sonor care va permite si schimbarea de ritm a serii, semnal plasat in piesa urmatoare.

Seara va continua cu o selectie de muzica si momente speciale, din care spicuim:

- Proiectia unui “Cuvant de adio“, din partea mea, inregistrat cu cateva ore inainte de deces si care va incepe invariabil cu celebrele cuvinte “In momentul in care voi vedeti aceste imagini, eu voi fi deja mort“. Nu voi dezvalui detalii despre ceea ce voi spune, dar mesajul este unul singur, anume “Nu fiti tristi, ca va ia mama dracu. N-am dezertat, am plecat in cercetare. Va astept.”
- Momente vesele din viata celui care am fost eu, cu citate de pe acest blog.
- Momente vesele din viata celui care am fost eu, povestite de oameni care mi-au fost alaturi, dar care au stiut sa tina secretul.
- Momente si mai vesele, cu momentele neplacute din viata celui care am fost eu, povestite de oameni care au auzit zvonuri si nu s-au sfiit sa le umfle.
- Toasturi
- Dan Brumar va interpreta piesa Trecui aseara prin codru, o melodie care l-a facut celebru prin barurile si pe strazile Sibiului, dar si in eterna Oltenie.
- Ovidiu Bufnila va interpreta (numai dupa ce vor pleca preotii!) varianta proprie a piesei Fata lu` popa Vasile, cea cu “hai zdrîng zdrîng, hai zdrîng zdrîng/si-am o boala sa te strang“.
- In pauze vor fi ascultate alte piese de mare angajament, printre care asta, asta, asta si asta. Restul, surpriza!

Ma voi opri aici, pentru ca si-asa am dat prea multe detalii referitoare la ultimul mare moment din viata mea. Ultima piesa, inainte sa va dea chelnerii afara ca sa poata spala pe jos, va fi

Va multumesc pentru atentie.