Apr24
Mai sunt si lucruri care ma fac sa zambesc din senin. Zambetul ala despre care unii oameni, vazandu-ma hlizit pe strada, ar spune: ete ba si la asta, rade din amintiri, ca prostii. Ar spune, sunt sigur de asta. Nu de alta, dar si eu o mai fac din cand in cand.
Treceam spre casa, pe langa un parc, si m-a strigat o pustoaica de gradinita, mare cat un chihuahua: nenea, nenea! Mi-a luat ceva vreme sa imi dau seama ca se referea la mine. Cica sa-i dau mingea aruncata peste gard. Auzi, frate… “Nenea“. Si parca ieri eu eram ala cu muci la nas, strigand la lume pe strada “nenea… ne dati si noua mingea?”. Cum dracu a trecut vremea?
…razi asa cum te simti. simti ca esti prost, razi ca prostul atunci. mie mi se intampla frecvent sa rad, -sa rad, nu sa zambesc-, pentru ca-mi aduc aminte diverse lucruri, si pe cuvand daca am senzatia ca rad ca proasta. noooo waaaaay!
e clar, nenea?
stai, tu, neica, pan’ la “tataie” mai e numai un pas.
olteanca