Exceptionalul din Cotidian

Domnilor, doamnelor, hai să vă urez şi eu, chiar dacă o fac prea tîrziu (a fost lene, pură lene, combinată cu o amigdalită rebelă de tot, cam ca scoţienii lui Braveheart). La Mulţi Ani, sănătate, fericire vouă şi familiilor voastre şi invers, veselii nenumărate şi bucurii cît să nu vă crăpe inimioarele de emoţie, să vă trăiască alăturea de voi prietenii şi amicii. Care aveţi. Care nu, vă recomand un film cu Steve Martin, “Singuraticul”. Pace vouă, că eu am (Această urare se prescrie în cazul celor cu prenume începînd în A. şi B. şi C. şi D… und so weiter. Sau poate glumesc..:D)