Oct30
Ştiţi ce e mai bun ca mămăliga cu brînză? Mămăliga cu două feluri de brînză. Şi dacă mai pui unt şi ouă iese un fel de “vreau să mor şi-am găsit calea cea mai plăcută”. Ei, amicul Melcu n-a pus ou şi unt, a făcut-o ca la Ardeal, cu cîrnaţi şi două feluri de brînză. Dom’le, am plîns. Mă credeţi că am plîns? Ce Paradis, ce Eden, ce Cîmpiile Elizee, ce Nirvana! Moţul patului meu! Ce ambrozie, ce nectar, ce rodii, ce trufe şi dulceaţă de trandafiri! Mămăligă cu brînză, bă! Bătrîneasca îmbucătură a străbunilor noştri. De-asta l-am şi iertat pe Melcone de spălatul vaselor, plus că nu am mai făcut mişto de el la meciul rapidului. Şi-a meritat time-outul de la zgîndărelile noastre. Dane, trăiţi-ar nasu’, că mare bucurie faci papilelor noastre gustative. Bufnilă e căpos şi nu recunoaşte, lasă că te pup eu şi pentru el în şezătoare. Hehe.
În altă ordine de idei, m-am uitat cu moldoveanu’ la Tezaur Folcloric. De fapt era Festivalul “Strugurele de Aur“, de la Alba Iulia. Au fost mulţi din Ardeal (mi se şopteşte din off că toţi au fost de fapt din Ardeal), eu nu am remarcat decît 3 puştoaice cu plămîni de înotători olimpici. Nu vă gîndiţi la tîmpenii, era vorba că aveau voce şi le ţineau foalele. Atîta tot. Fain or cîntat domniţele, domnie… Fain die tăt. Recomand – deloc în derîdere – ca odată pe lună să mai trageţi şi voi cu ochiul la Tezaur Folcloric. Nu pentru ăi bătrîni, care şi-au trăit traiul, şi-au mîncat mămăliga cu brînză, ci pentru ăia tinerii, care să-mi sară mie ochii de nu dau ruşine unei întregi pleiade de proaspeţi artişti de-un hit de vară. Era un ghindoc de maramureşeancă… Tulai domnie, că-mi fac păcate!
mi se pare mie sau scrierile tale nu mai sunt ce-au fost odata?
Comentariul de mai sus este malitios… nu il luati in seama… nu de alta, dar nu vei putea sa scrii acelasi lucru in aceeasi forma, de mii de ori… pentru cine vrea asa ceva, recomand vizionarea unui film precum “Superman” de n ori… e aiurea.
nu e vorba de malitiozitate, m-ai inteles gresit, spuneam doar ca mi se pare ca s-a mai dus din consistentza, din miez. poate e vorba doar de ceva trecator sau poate doar mi se pare (asa sa fie!).
nu ma refeream la forma (ai dreptate, nu mi-ar placea sa tot revad acelasi lucru, e normal), ci la esenta.
Stimata domnisoara, doamna, fata…pentru ca din scriitura asa se pare, ca e vb de o fata… te grabesti sa pui etichete pe oameni ca pe borcanele cu gem, dulceata, legume, fasole pastai si alte chestii de prin camara. Nu spui cine esti, fie ptr ca nu ai blog, fie ptr ca nu vrei… mi-ar placea sincer sa stiu cine esti, ca sa comunic altfel, dar asa… raman la stilul formal. daca nici Olteanul nu are esentza in scriere, cine pana lui Zagadau mai are….???????
Ovidiu, tot timpul am crezut despre tine ca esti ca o closca pentru puii ei.
Scrierile lui Paul nu mai sint ce-au fost odata, asa e. Sint mai mult decat atat.:)
nu, n-ai dreptate! bufnilă e ca o horie pentru cloşca şi crişanul ei.
iar olteanu’ e ca mine: când îi merge mai bine, nu mai are tragere de inimă la scris. oltene, din amintiri, bă, acolo-s comorile.
Dupa ceva timp de gandire, pot spune ca are dreptate Carmen, poate sunt closhca… dar nu vad nimic rau in a iti apara amicii, mai ales daca au dreptate. Plus ca nu imi plac fazele aiurite in care omul cu parerea o ia pe aratura.
mai, Ovidiu, ma tem ca ai interpretat gresit ce am spus. repet, nu era vorba de malitiozitate sau de vreo alta intentie de genul asta.
si nici n-am luat-o pe aratura. nu de alta, da’ s-a cam dus sezonul.
a fost o simpla parere personala.
jupuiti-ma si faceti-ma drapel acush. of…
Lasand la o parte esentele si alte concentrate, adevarul e ca nici n-am mai avut timp sa ma lansez in scriituri kilometrice cum faceam pe vremuri. Dar o sa am grija sa urmez reteta lui ovidiu, aia cu amintirile. Sa rascolim prin tolba cu tampenii (si-am facut multe) si oi vedea eu ce scot de-acolo.
Draga anonima…. sa stii ca ideea cu jupuitul si facutul drapel e ft buna. o sa ma gandesc serios la ea. dar cred ca imi poate veni una si mai buna….:))