Ce era cu baiatul asta? Ce se intamplase? Ei, foarte simplu. Trecuse cu trei ore inainte pe la un prieten pe-acasa, si de, cum se intampla in toate mediile academice dupa sarbatorile de iarna, se stransesera mai multi si pusesera care mai de care cate o bunatate de pe-acasa. Unu` cozonac de la craciun, altu` sorici, altu` vin, altu` vin, altu` tuica si tot asa. Amicul nostru le cam trasese la masea, sa-si faca curaj pentru intalnire, si trasese bine, nu se codise. Acum se clatina de colo-colo, norocul lui era ca nu-ti dadeai seama daca de baut ce era sau din cauza ca-i era frig. Cel mai probabil amandoua.
Tot invartindu-se dintr-o parte intr-alta, trecu timpul si … aparu si doamna pe care o astepta. Suntem convinsi ca nu a bagat de seama ce se intampla in jurul sau prea curand, din cateva motive pe care le-am enumerat mai sus. Cea pe care o asteptase era intr-adevar o doamna la vreo 33 de ani, dar.. alte lucruri erau demne de observat. Ochii.. da, ochii … Niste ochi de te scoteau din boala si te bagau in mormant… Pentru ochii aia puteai sa treci cu vederea peste cei 1.55 de metri si cele 85 de kilograme, cat detinea in posesie. Era micuta, si totusi mare, un paradox nu chiar des intalnit. Femeia asta avea o tona de oase, un vagon de slanina si rezistenta cat podul lui Saligny. Amicul nostru era prea pierdut in spatiu ca sa bage de seama, dar oricum nu conta. Situatia era prea simpatica sa se gandeasca la dat bir cu fugitii.
Salut, salut, tu esti .. ? Da, eu sunt… Si tu esti.. ? Normal, ca doar nu am gresit intalnirile, hehe, ok, ce facem, pai hai sa mergem sa ne plimbam spre parc, hai spre parc. Cum a fost de revelion ? frumos, si-al tau ? si-al meu, cred ca am facut burta de la vinu` ala cu sifon, eu nu beau alcool(ea zicea asta!) nu bei alcool ? nu, sunt vegetariana si nu fumez si nu beau (“mama, fata asta e mai ceva ca maica tereza, prost am nimerit”) , ei ce sa-i faci, eu si beau si fumez si daca nu mananc o frigaruie, un ceva la gratar pentru multa vreme, mor, cad jos, da ? sigur …. Si asa a decurs discutia dintre cei doi.
Au ajuns in parc, pe amicul nostru l-a luat frigul, i-a zis domnitei: hai, nu mergem si noi in vreun club, ca s-a facut frig, si tu te plangeai de frig, si mie-mi e, ca nu stiu ce are geaca asta a mea de nu se-nchide, hai sa mergem undeva, aaa , ba nu mergem, ca nu-mi plac cluburile, e mult fum si galagie, si stii ca eu nu beau, nu fumez, nu mananc carne.. Da, stia, nu uitase, hai sa trecem pe la tine sa te imbraci mai gros (pe la ea) , nu putem sa trecem, ca prietena la care stau are nu stiu ce treaba cu nu stiu ce…Dar cum tot ii mai era frig, si cum demonul alcool nu se evaporase dintre neuroni, prietenul nostru ii zice: stii ceva? ce? hai la mine, ca stau singur. Hai !
Victorie! dar stati… ca dragul nostru tinerel nu stia ce tocmai reusise sa faca. Era o premiera pentru el, sa ia o tipa din oras si sa-i propuna sa mearga direct la el acasa. Dar sa mergem mai departe cu firul povestii.. Au ajuns acasa, era in jur de opt seara, si pana la ora 11 noaptea s-au uitat la televizor. Cum ? Nu se poate! Ar putea striga cei mai cucu raj dintre voi. Dar pentru amicul nostru lucrurile nu erau chiar asa simple… Alcoolul se evaporase.. Nu mai era “mobilizat”. A vazut ce se intampla, s-a trezit, si l-au apucat… emotiile. Asa ca trei ore s-au uitat ca doi copii la televizor, si-au vorbit. Lucrurile erau clare, se stia ce va urma, dar… Nu intotdeauna e dupa cum ne planificam. Doamna a miscat prima, punandu-si capul pe umarul lui. Si de-aici lucrurile s-au desfasurat normal, cu o mica problema de inceput, datorata tot emotiilor tanarului. Problema care s-a rezolvat cu interventia energica si profesionala a doamnei. Dar sa tragem cortina peste aceste fapte care trebuie sa ramana acolo unde s-au intamplat, asa cum se intampla peste tot in lume.
Pe la 5 dimineata au adormit imbratisati, multumiti si relaxati..Amicul nostru, a doua zi, s-a intalnit cu prietenii. Ceaci ba, cum a mers intalnirea cu tipa aia ? Baaaaaaaaaaa!!!! Inghite, ba !!!
